Filme (RE)facute- Guest-post

Azi, asa ca la inceput de saptamana avem un guest-post foarte interesant  scris de Emil Calinescu de la emilcalinescu.eu.

Cand vedeti titlul filme (RE)facute la ce va ganditi? Ca sa nu existe dubii, eu ma gandesc la 3 situatii:

 

  1. Situatia in care o carte este re-ecranizata. De ce se intampla acest lucru este un lucru incert, o sa vedem exact situatia asta (este foarte interesanta).

  2. Situatia in care un film mai vechi este refacut pentru a fi 3D. Aici exista doua variante: ori pe aceeasi pelicula (aceiasi actori) bagi efectele 3D, cum a fost cazul la Titanic 3D sau Star Wars 3D, ori reface filmul cap-coada, cu alti actori, alt regizor, tot tacamul (cum a fost cazul Vrajitorului din OZ).

  3. Situatia in care un film este refacut, dupa o perioada lunga de timp, fara ca el sa fie 3D (cum a fost cazul filmului Gambit).

 

Situatiile nu sunt mult diferite, totul se traduce printr-un cuvant magic: utilitate. Care este utilitatea refacerii unui film? Per total, toate 3 situatiile duc la un aspect: amintirea filmului original. Fie si din acest unic motiv putem spune ca aceste filme (RE)facute sunt utile. Exista atatea filme bune de prin anii 50-60-70 la care, sa recunoastem, poate nu ne-am uita daca nu ar fi readuse in memorie de refacerile lor modern. In cazul OZ filmul era din anii 30, cine si-ar mai fi adus aminte de el?

Prima situatie este cea mai interesanta, din acest motiv o voi discuta ultima. Voi discuta intai situatiile 2 si 3, foarte des intalnite. Astfel, utilitatea in ambele cazuri se traduce prin tehnologie. O animatie precum OZ sau un film precum Titanic aveau nevoie de tehnologia 3D. Iar in cazul altor filme, gen Gambit, se simtea nevoia re-aducerii lor in atentia publicului. Poate nu sunt filme memorabile, altfel ar fi cazut intr-un anonimat poate nedrept.

Uneori, cum este cazul Star Wars, filmele sunt (re)facute pentru a fi continuate. Ar fi fost ilogica direct o continuare a lor fara sa li se aduca aminte cinefililor actiunea din filmele “originale”. E drept, pana acum Star Wars este caz singular, dar ma astept sa se repete cat de curand.

Legat de situatia 1, cu re-ecranizarile, lucrurile sunt aici mai complicate. Intra in discutie o alta variabila: cat de apropiat este filmul de actiunea cartii. Astfel, in astfel de cazuri tu nu reface in fapt filmul original, ci faci o noua ecranizare a cartii in cauza. Care ecranizare este judecata uneori doar strict in legatura cu cartea, alteori este judecata si in legatura cu cealalta ecranizare.

Voi da aici 3 exemple de re-ecranizari celebre din ultima perioada:

 

  1. Condamnat la Viata (ecranizarea nuvelei “Moartea lui Ipu” de Titus Popovici, ecranizata in 72 de Sergiu Nicolaescu – Atunci i-am condamnat pe toti la moarte).  Aici utilitatea este tradusa printr-o imagine mult mai buna si prin re-aducerea in memorie a unui film foarte bun din anii 70. Altfel, filmul dezamageste in multe privinte, per total privit insa este unul decent. Pacat, putea fi unul exceptional (mai ales in privinta distributiei).

  2. Fata cu dragon tatuat (ecranizata de americani la mai putin de 3 ani de la ecranizarea suedeza). Aici utilitatea trebuie vazuta altfel: publicul American are acces redus la productiile europene. Daca n-ar fi fost ecranizata de ei 80% dintre iubitorii de film din America nu ar fi auzit de acest film. De asemenea, cei care au citit cartea sustin ca varianta Americana ar fi o ecranizare mult mai fidela. Eu personal am vazut ambele variante insa nu am citit cartea. Mi-au placut ambele, insa la cea Americana pierdusem deja suspansul, stiind deja deznodamantul. Pentru mine personal a fost o ecranizare inutila, insa pot accepta argumentele de ordin economic si social din SUA.

  3. Anna Karenina. Filmul are mai multe ecranizari, eu vazandu-le doar pe cele din 1997 si 2012. Recunosc insa ca n-am citit romanul. Mi-au placut ambele filme, insa-mi par atat de diferite… Cativa amici cinefili considera “puerila” versiunea din 2012. Ok, este o varianta “mai usoara”, insa oare acest lucru sa-l faca “dezastruos”?

Ca sa concluzionez, este nevoie si de aceste filme (RE)facute, fie si pentru a readuce in memoria noastra filme vechi altfel uitate. In cazul in care varianta noua este mai buna ca cea originala scopul atins este dublu. Nu ar trebui abuzat de ele, trebuie sa avem productii originale, originalitatea este totul, insa din cand in cand se simte si nevoia unor filme (RE)facute.

In incheiere trebuie sa ma prezint: Emil Calinescu sunt, triplu-blogger. Scriu pe http://emilcalinescu.eu/ , http://minunat.eu/ si http://emilstudentulminune.wordpress.com/ . Multumesc pentru gazduire si va astept oricand, pe oricare din blogurile mele, cu un guest-post.

Salutari CINEFILE tuturor!

Ps: Astept cu interes Great Gatsby, o re-ecranizare 3D a unei carti mai putin cunoscute. Se anunta un film extraordinar, dar cine stie cum o fi si cu pomul asta laudat…

Anunțuri

Tag-uri:, , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: